vineri, februarie 23, 2018

Tu n-auzi Dragobetele cum vine...


Vineri, 23 Februarie 2018
Luciei

De tot ce-i românesc ne e rușine,
Până și limba parcă e un chin,
Tu nu auzi Logodnicul cum vine?
E Dragobetul nostru, nu-i străin!

Zeu tânăr și frumos peste măsură,
Lui Valentin venit aici anume
El nu îi poartă niciun fel de ură,
Au loc destul îndrăgostiții-n lume!

De ziua lui, îți mai aduci aminte?
A fost logodna noastră pe pământ
Și cununia, cea dintre cuvinte,
Când ai spus „da” acelui care sunt!

Și mi-ai șoptit: îmi ești atât de drag!
Tu nu auzi Năvalnicul cum vine?
Cu Dragostea înmugurită-n prag
Noi să-l întâmpinăm cum se cuvine...

Nicolae Nicoară-Horia




miercuri, februarie 21, 2018

După dictare...


21 Februarie 2018

Mi-am adus aminte, amintirea-i vie,
Domnul cu mustață unde-o fi nu știu,
Plin de zel „slujbașul” mi-a poruncit: scrie!
Eu după dictare la proces nu scriu!

Sângele prin mine iarăși se răscoală,
Sunt ca un vezuviu plin de lavă tot,
Unde e copilul cel suspus la școală?
Inima îmi spune, nu vreau și nu pot!

Cel care denunță blestemat să fie,
Pe cel ce muncește și e gospodar,
Jocul de-a „denunțul” nu îmi place mie,
Eu din tinerețe am fost călușar!

Puneți-i cătușe! Ce poruncă oarbă!
Îl vedeam în lanțuri pe Cel din Albac
Și simțeam văzduhul cum vrea să mă soarbă,
Nu scriu la comandă, n-am să scriu în veac!

Nicolae Nicoară-Horia




marți, februarie 20, 2018

Ferește-te...


20 Februarie 2018

Ferește-te din calea celui rău!”,
Așa mi-ai spus când ai plecat din viață
Și n-am uitat de-atunci cuvântul tău
Ce mi-a rămas de-a pururea povață!

Ca un creștin adevărat îndură,
Nimic din ființa ta nu se clintește,
Nu fi ecoul celui ce te-njură,
Nici bumerangul care te lovește!

Totul ce-i al tău e pus deoparte,
Pe Dumnezeu nu-i cine să-l învingă!
Și sufletul din tine-i fără moarte,
De el nu poate nimeni să se-atingă...

Ferește-te din fața celui slut
Pe drumul care duce înspre vamă,
Porunca ta, din aer și din lut,
N-am s-o uit în veci, slăvită Mamă!

Nicolae Nicoară-Horia




duminică, februarie 18, 2018

Centenar...


Duminică, 18 Februarie 2018

Centenar, tu, Centenar,
Cântec sfânt și luminos,
La o piatră de hotar
Sus pe cruce stă Hristos!

Cu privirea Lui plecată
Înspre Golgota suspină:
Doamne, milostive Tată,
Țara asta nu-i de vină!

Prin Grădina ei în floare
Se plimba Măicuța mea,
Sufletul din ea mă doare,
Geme sub povară grea!

Eu Te rog, de sub cerime
Pe românii, neam de daci,
Întru Sfânta-ne Treime,
Pe vecie să-i împaci!

Iar celor ce semănat-au
Vânt peste meleagul lor
Dă-le, Doamne, tot ce n-au
Dintru românescul Dor!

De pe crucea îndurerată,
Învierea Mea să fie
Pentru Țara asta, Tată,
Scumpă țară, Românie!
....................................
Centenar, tu, Centenar,
Semn de pace pe pământ,
Rugăciune și altar,
Cântec niciodată frânt...

Nicolae Nicoară-Horia




sâmbătă, februarie 17, 2018

Adevărul doare...


17 Februarie 2018

Adevărul doare și dreptatea-i chioară,
Trupul tău de-o vreme în mocirlă zace
Și te plângi degeaba, oropsităȚară,
Sufletul îmi spune că așa îți place

Și speranța umblă cu nădragii rupți,
Hoții strigă „hoții!”, ție nici nu-ți pasă,
Clipa asta-i plină, Doamne, de corupți!
Și așa îmi îmi vine să mă duc de-acasă

Unde văd cu ochii și să nu mai vin
Dacă nu se face rânduială-n toate,
N-are rost în versuri pururi să suspin
Și să mă înjure vreun belit în coate...

Până tu ești Mamă, bună, răbdătoare,
Legile-s făcute doar pentru săraci,
Și dreptatea-i chioară, adevărul doare
Nu-i destulă vremea de când rabzi și taci?

Nicolae Nicoară-Horia




joi, februarie 15, 2018

Îmi place să visez..

.
15 Făurar 2018
-Restituiri-

Îmi place să visez și visez încă
Prin somnul tău din ce în ce mai lin,
De-o vreme noaptea e tot mai adâncă
Și visul mai ciudat și mai deplin.

Ca soarele de dincolo de nori
Visul meu nu-i marfă de negoț,
Cu el în brațe mă trezesc în zori
Cum ne trezeam acolo printre Moți;

Atunci când te visez ești lângă mine,
Ca o fântână lângă curcubeu
Și parcă te aud șoptind: mi-e bine!
Visul nu-i creștin și nici ateu...

El niciodată nu mi-a fost bătrân,
De nicio boală pe pământ nu zace,
Treaz dacă sunt și-atunci îl port la sân-
Îmi place să visez și cui nu-i place?

Nicolae Nicoară-Horia


miercuri, februarie 14, 2018

Sfântul Valentin



14 Februarie 2018
An de an, ziua de 14 februarie ne pune pe fiecare dintre noi, în calitate de creștini ortodocși, în fața unui dublu paradox. În primul rînd, de Valentine’s Day a auzit toată lumea, astfel încât, la o adică, oricine poate defini succint „sărbătoarea”, în timp ce despre viața Sfântului Valentin nu cunoaște nimeni mai nimic.

În al doilea rând, mulți sunt contrariați de faptul că în această zi nu întâlnesc în Calendarul Ortodox niciun sfânt care să poarte acest nume. Întâmplarea face ca nici Calendarul Romano-Catolic să nu-l mai pomenească în această zi, Sfântul Valentin fiind scos din calendar în 1969 din cauza ambiguității datelor referitoare atât la persoana sa, cât și la faptele care au condus la consacrarea lui ca sfânt.
În prezent, la 14 februarie, catolicii îi amintesc pe Sfinâii Chiril si Metodie.

Așadar, nu greșim atunci când spunem că Valentine’s Day, cu tot "marketing-ul" aferent, este în România - și nu numai - o „sărbătoare” fără sărbatorit.

Despre Valentine’s Day s-a scris și s-a comentat suficient, pro și contra.
S-a scris și s-a spus, din păcate, destul de puțin despre Sfântul Valentin al Ortodoxiei, prăznuit de Biserică în ziua de 30 iulie”.


Sursa: CreștinOrtodox.ro