DATE PERSONALE

NICOLAE NICOARĂ-HORIA

Date personale

Născut la 22. XI. 1951, în localitatea Sohodol, satul Nicoreşti, judeţul Alba, poet.

Tata– Nicoară Alexandru, muncitor forestier.

Mama– Nicoară Maria-Elena, născută Goia, casnică, ţesătoare.

Şcoala primară în localitatea Sohodol, ( 1958-1966);

Şcoala profesională, Barza-Brad, jud. Hunedoara, (1967-1970);

Liceul real, seral, Baia de Arieş, jud. Alba, (1970-1974).

Activitatea profesională:

– electrician la Intreprinderea Minieră Baia de Arieş, jud. Alba, (1970-1982). Aici pun bazele înfiinţării, pentru prima oară în localitatea moţească, a unui cenaclu literar, „Ion Agârbiceanu”;

– elctrician la Intreprinderea de industrializare a sfeclei de zahăr din Arad, din anul 1982-1990);

– director de cămin cultural în localitatea Şagu, jud Arad, (1990– 1992);

– viceprimar şi primar în aceeaşi localitate de domiciliu, (1992-1996);

– referent cultural la Inspectoratul pentru Cultură al Jud. Arad-Direcţia Judeţeană pentru Cultură, Culte şi Patrimoniul Cultural Naţional, (1996-2004);

– bibliotecar metodist la Biblioteca Judeţeană „A. D. Xenopol”Arad, din anul 2004.

Până în anul 1989 am folosit, uneori, pseudonimul Silvania– Ardeleanu.

În anul 1979 m-am căsătorit cu fiica învăţătorului Nestor din loc. Şagu, având împreună trei copii.

Debutul literar, în ziarul „Unirea“ din Alba Iulia, în anul 1967.

Debut editorial, în volumul colectiv, „Cântec pentru zorii de zi“,Editura Albatros, Bucureşti, 1987 (Caietul debutanţilor, 1983-1985, în urma câştigării concursului de debut), Editura Albatros, Bucureşti, 1987

Am colaborat la publicaţiile: „Orizont“, Transilvania“, „Familia“, „Telegraful Român“ „Tribuna“, „Săptămâna“, „Arca“, „Foaia românească“ (Giula-Ungaria), „Renaşterea“ şi „Agero“ (Germania), „Jurnal“ (Canada), „Tibiscus”(Uzdin-Serbia), „Lumina“ (Novi Sad), „Limba română“, (Rep. Moldova), „Mioriţa noastră“, (New York), „Orizont creştin“, (Illinois-Chicago), „Eminescu“, „Vrerea“, (Timişoara) „Provincia Corvina“, (Hunedoara), „Buletin de Arad“, „Aradul Cultural“, „Curierul Aradului“, „Observator arădean“, „Viaţa de pretutindeni“, (Arad), „Familia“, (Petrovasâla-Iugoslavia), ş.a.

Premii obţinute: 1974, „Nicolae Labiş“, Suceava; 1977, „Nicolae Bălcescu“, Râmnicul Vâlcea; 1997, „Panait Cerna“, Tulcea; 1981, „Gheorghe Şincai“, Bucureşti; 1983, „Lucian Blaga“, Sebeş-Alba; 1995, „Aron Cotruş“, Arad; 1997, Premiul I la Festivalul Internaţional de Poezie „Drumuri de spice“, Uzdin-Iugoslavia, pentru volumul „Cuvântul nu stă

la vamă”; 2000, „Avram Iancu– permanenţa unei biografii istorice“, Alba Iulia, s.a.

Volume publicate:

l „Cântec pentru zorii de zi“, Editura Albatros, Bucureşti, 1983 volum colectiv; „Desculţ prin Transilvania“, Editura Euroland, Suceava, 1995; „Cuvântul nu stă la vamă“, Editura Tibiscus, Uzdin-Iugoslavia, 1998; „Acasă“, Editura Macarie, Târgovişte, 1999; „Singur în faţa cerului“, („Sam pred nebom“, volum de versuri bilingv româno-sârb), Editura Tibiscus, Uzdin-Iugoslavia; „Sfântă Duminică a învierii“, Editura Viaţa arădeană, Arad, 2001 ; „Din umbra flăcării“, Editura Macarie, Târgovişte, 2001; „Desculţ prin Transilvania“, ediţia a II-a, revăzută şi adăugită, Editura Euroland, Suceava, 2002, „Intre leagăn şi stea“, volum pregătit pentru tipar.

Referinţe critice

– Florin Bănescu: „Muşchetarii Câmpiei de Vest“, Editura Ivan Krasko, Nădlac, 2000, p. 204-209, („Pâinea e Cuvânt, lumina la fel, ura şi întunericul cuvinte sunt… Sunt cuvinte care vindecă şi cuvinte care ucid, iar pentru un poet nevoia de-a rosti cuvinte este asemenea nevoii de-a respira!“); „Oglinzi paralele“, nr. 4/1998, p. 298-299; „Orizont“, Timişoara, („Poezia lui Nicolae Nicoară este o ardere curată şi puternică… Poet care peregrinează desculţ prin Transilvania, provincie ro-mânească având numele des-pletit ca o mireasmă/ sălbatică/ rămasă aici/ de la facerea lumii,/ dintâi, poet care vede în Iancu, Horia, Cloşca, fiinţe tutelare, poet, în sfârşit, care-şi cinsteşte părinţii-şi– printr-un poem cu limpeziri de cleştar, ei lăsându-i moştenire cuvântul, dulcea lui povară „); • Florica Puia Rebreanu, din corespondenţă, în manuscris, („Ochii mei au picurat lacrimi citind N-am să-ţi vorbesc. Cât i-ar fi plăcut Părintelui meu, să le asculte, să mângâie aceste mărgăritare!…“ În – Ion Rotaru, în manuscris (… „el cuvântă genuin, firesc, cum cântă pasărea, nu este un profesionist, un industriaş, face parte din familia de spirite asemănătoare, păstrând proporţiile care se impun, lui Goethe şi Eminescu, lui Coşbuc, lui Goga, şi Lucian Blaga…“); – Corneliu Florea, „Jurnal liber“, primăvara– vara, Canada, 1996, – („Câteodată mă întrebam Cine va veni după OCTAVIAN GOGA, şi ARON COTRUŞ, fiindcă ARDEALUL fără POEŢI PENTRU ARDELENI este precum copiii fără de părinţi şi lumea fără adevăr. Şi a venit, pe măsura înaintaşilor săi Nicolae Nicoară-Horia, desculţ prin Transilvania…); – Mircea Vaida, din manuscris, 02.02. 1988, („mereu pământul Munţilor Apuseni trimite lumii sclipiri din inepuizabilele sale versuri de aur…“); Elisabeta Chişa, „Fascinaţia comunicării“, Editura Gutenberg, Arad, 2002, p. 264-265, (…el se ridică în înălţimi precum curcubeul deasupra fantânii / sorbind cu nesaţ/ nebănuita-i Lumină…) – Petre Bucşa, „Mesagerul Transilvan“, Cluj-Napoca, nr. 1421/ 29.02. 1996; Iulian Negrilă, „Şcoala vremii,“ An. LXX, Serie nouă, An.I. Nr. 3, p. 29; Petru M: Haş, „Adevărul de Arad“, Nr. 67/01 aug. 2000; Dumitru Mălin, „West magazin“, An. III, Nr. 82 / 23-29.01. 1996, p. 8 n Gligor Haşa,Arhipelag, Nr. 3-4/2001, p. 105-106; Geo Moţul, „Unirea“, An. VIII, Nr. 1700, p. 4; Vasile Barbu, „Tibiscus“, Nr. 2 (109), febr. 2000; Eugen Evu,”Provincia Corvina“, Nr. 16/ dec. 2000, p. 12-13; Adrian Palcu, Observator arădean“, An. III, Nr. 22 (56)/ 1-7 mai 2001; – Mircea Stepan, „Arca“, Nr. 1-2-3 (106, 107,108) / 1999, p. 190-191; Melania Cuc, Revista „Agero“, aug., sept. 2006; Sabin Bodea, „Viaţa arădeană“, Arad, dec. 2001