ARTUR SILVESTRI (1953-2008)

O lacrima pe altarul de piatra sarata...

Nu l-am cunoscut personal pe omul si scriitorul Artur Silvestri. Din scrisul Domniei sale mi se parea a fi un om trecut de 75 de ani, apreciindu-i inteligenta feroce si aplecarea atenta asupra tuturor lucrurilor si fiintelor din jurul sau.
Cand am aflat de varsta sa reala am simtit prin trupul meu infiorat un fel de vina legitima- maestru e mai tanar ca mine cu doi ani?!
Niciodata nu ma voi putea obliga sa cred si sa inteleg acest adevar!
55 de ani!
E mult, e putin?!
Scriam odata Iancului, la un ceas aniversar al meu, cu sufletul pe genunchi, acesta scrisoare:
Iancule, iarta-ma ca sunt
In Viata
Mai batran decat tine
Acum!
Am trecut peste Varsta
Pe care-o avea
Trupul tau,
Umbra lui
Ratacita pe drum...
...................................
Iancule, iarta-ma ca sunt
Mai batran dacat tine
Si totusi
Ma simt
Atat de pruncut
In fata durerilor Tale,
Divine...
Artur Silvestri implinise o varsta bine-meritata, castigata cinstit cu sudoarea fetii sale si a sufletului sau!
Varsta copacului
O stim
Numarandu-i cu fierastraul
Cercurile-
Varsta Omului,
Cea adevarata,
Numai
Dupa faptele
Sale!
Personalitate cu o activitate enciclopedica, evidentiata de unii, contestata de altii, Artur Silvestri ramane un nume, cu luminile si umbrele sale inerente!
DUMNEZEU sa-i odihnesca truda anilor sai!