duminică, iulie 12, 2009

POEME DE PE MUNTELE NOPŢII...

Ca un tulnic de rouă...
Duminică, 12 iulie, ora 0.12.

Nu mi-e somn,
Nici
Somnului
Nu i-e somn
De
Mine!
Stau căţărat
Pe Muntele nopţii
Şi scriu
Cu lumină
De tine...
Aici,
Deasupra lumii,
Doamne,
Ce linişte
Mi-i!
Sunt ca un tulnic
De rouă
Vestind răsăritul
Soarelui
La „Târgul de Fete”,
Tot aşteptând
Lângă lada de zestre
Mireasa
Ce
Vine,
Ori
N-o să mai vină!...


Vâlceaua...
ora 0.22

Aşa îmi spunea
Vâlceaua
Aceea,
Frumoasa
De
Ea!
Tu ştii
Că ni-s dragi?
Şi curgea,
Tot curgea suspinând
Pe sub umbra
Rănită
De fagi...
Parcă îi simt
Şi acuma izvoarele,
Sărutându-mi picioarele
Cu răcoare
De-argint...

***

ora 01.03.
De ce te ascunzi
După mine
Acum?
Acolo
E
Luna...

***

ora 01.30.
Mi-ai luat Poemul
Deoparte...
Ce tot şuşotiţi
Împreună
Acolo
De
Mine?

***

ora 02.02.
Latră afară
Un
Câine-
După umbra lui
Poate...


***

ora 02.07.
Mi-a luat mâinile
Sărutul
Tău-
Lasă-mi-le

Te
Scriu...
Şi
N-o să-ţi pară
Rău...


***
ora 02.20.
De ce
Nu mă crezi
Din
Cuvintele
Mele?
Culcă-te
Cu ele
Şi
Taci...

***

ora 02.28.
Lasă-mă să respir,
Nici cum
Vreau
Eu,
Nici cum
Gândeşti
Tu-
Cum îmi spune
Îngerul...

***
ora 02.33.
Sunt singurătăţi
De care
Nu se poate
Atinge,
Singurătatea mea
De
Tine...

***
ora 02.40.
Nu mai am loc
De mine.
De
Tine
E prea
Mult
Şi nu ştiu
Cu el
Ce
Să mai
Fac...

***
ora 02.55.
Sunt atât de odihnit
De parcă
Aş fi dormit
Toată Viaţa...
Undeva
Simt
Cum se doare
De
Ziuă...

***
ora 02.58.
Ce îmi tot numeri
Acolo
În
Gând
Amintirile?
Una,
Două,
Trei
Ş.a.m.d.
Până
La capătul
Lor...

***

ora 03.00.
De ce umbli
Cu paşii
Mei,
Unde vrei

Mi-i
Duci?...

***

ora 03.03.
De ce te uiţi
Aşa
La mine
Ca o singurătate?
Ia-mă cu stelele
Dorului,
Cu
Toate,
Şi du-mă
În
Duhul
Poemului
Tău...

***
ora 03.07.

Niciodată nu am scris
Atât de mult
Într-o
Singurătate
Pe
Muntele
Nopţii,
Cu atât de puţine
Cuvinte...

***
ora...
Am adormit
Şi
Mâna
Mea scrie
Încă...





Niciun comentariu: