NU SUNT TRISTE VERSURILE MELE...

12 august 2009, ora 12.00

Triste nu sunt versurile mele,
Nici vesele nu ştiu dacă mai sunt,
În fiecare Zi mă plimb cu ele
Pe Calea mea spre Cer, dinspre pământ...

Când le citeşti, de o să ai răbdare,
(Cititul nu mai e la modă-acum!)
În verbul lor de au puţină sare
Sunt lacrimile stelelor pe drum,

În verbul lor de au puţină miere,
E tot ce mi-a lăsat din plinul ei
Această Viaţă- Dor şi mângâiere,
Mirosul sfânt al florilor de tei...


Melancolii rănite în batiste
Ce flutură uitate în azur-
Versurile mele nu sunt triste,
Se-aseamănă cu Aerul din jur...