duminică, august 01, 2010

Privirea ta...

Duminică, 1 August 2010.

Se potoleşte vântul,
Flămânzi în ochii tăi
Şi leii se alină
Oricât ar fi de răi,

Privirea ta aduce
Mult mai devreme zorii,
Din depărtări caduce
Întoarce-n drum cocorii...

Ca aurul, râvnitul,
Cel printre stânci ascuns,
De unde eşti, Lumină,
Din care ne-răspuns?

Şi vântul se alină
Flămând în ochii tăi,
Se potolesc şi leii,
Oricât ar fi de răi...

Un comentariu:

Mariana Rogoz Stratulat spunea...

Mă-ntorc la mine-n lumea mea de dor
să fiu iubirii strigăt de cocor,
să îmi deschid aripile în zbor,
să dărui vieţii lacrimi din izvor.