Neguri albe...

SOHODOL (ALBA) -ARAD
Duminică, 1 August 2010

Neguri albe, despletite-n Post,
Neguri albe până sus în Munte,
Murmură Vâlceaua pe sub punte-
Unde e Copilul care-am fost?!

August- cărările sunt pline
De pribegi plecaţi spre nicăieri,
Plină e pădurea de tăceri
Şi hoinarul totuşi nu mai vine...

Undeva prin scorburi şi acum
Ţipă în zadar o cucuvaie-
Brazii nu se frâng, se încovoie
Strămutaţi la margine de drum...

Neguri albe despletite-n vânt,
Neguri albe, şlaier de mireasă,
Dincolo de ele e o casă-
Acasa mea în care totuşi Sunt!