Invidia...

27/28 Mai 2011.

Nu am înţeles niciodată
meca-nismul invidiei.
Ştiu că de la facerea lumii există.
Când a zis Dumnezeu
„să fie lumină”
întunericul s-a tulburat
în sinea lui cârtitoare...
„Să facem om după chipul
şi după asemănarea noastră!”
Şi celălalt ne-chip
s-a of-uscat din nou...
Acum, când scriu,
cineva se uită in-vidios
peste umărul verbului meu
numărându-i silabele...
Si-labisind
nici el nu ştie câte le are...
Invidia!
Şi totuşi fără ea
viaţa aceasta ar fi
atât de mono-tonă...