21/22
August 2012
La mine în cuvânt se face seară,
Lasă-mă să te visez măcar,
Iubirea mea din vis n-o să te doară,
Să nu îmi fie somnul în zadar.
Lasă-mă să te visez întreagă
De la creștet până la călcâie,
Gândul tău și ființa ta cea dragă,
Totul amiroase a tămâie.
Din visul împlinit când te cobori
Cu ochii înrourați a rugăciune
Să nu spui nimănuia dinspre zori
De-această fără de sfârșit minune,
Și-așa cum își visează un zidar
Zidul ce urcă șerpuind spre cer,
Lasă-te în versul meu măcar
Să te zidesc, mai altceva nu-ți cer...
Un comentariu:
Măcar o noapte vreau să te visez
Citind în gând ca pe o rugăciune
Lasă-mă, măcar când te citesc
Să te simt aproape ca pe o minune!
Lasă-mă să te citesc întreg
Poemul ăsta e numai pentru tine
Ajută-mă când nu ştiu să-nţeleg
Minunea asta, oare de unde vine?
Trimiteți un comentariu