14
August 2013
Până
transpiră omul nu-i târziu,
De multe
ori transpiră și degeaba,
Nimeni pe
pământ cât este viu
Nu-și
isprăvește niciodată treaba.
Câte
întrebări rămân fără răspuns!
Nu-i
vremea împlinită pentru toate,
Doar
Singurul Cel de pe cruce-a spus
Cuvintele
acestea înfiorate:
„S-a
săvârșit!”, lucrarea
este gata,
Mă duc înspre Acasa Mea de-acum!
Nimeni nu știe câtă i-e răsplata
Când ajunge la sfârșit de drum...
2 comentarii:
Oh, regret ca trebuie sa comentez dar nu am alta cale! Nici nu mai tin minte daca se afiseaza imediat sau comentariul e moderat!
Domnule, scriu cu sfiala, dar ma doare sonoritatea pe care nu o inteleg!
"Nimeni nu știe câtă i-e răsplata"
ar fi forma poetica (adica respectarea lungimii) a propozitiei
"Nimeni nu știe câtă ii este răsplata".
Am inteles asta. Ce nu imi suna bine este acest i-e! suna a ie romaneasca, bluza!
Propun:
"Nimeni nu știe câtă-i e răsplata"!
Va rog sa nu va suparati, e doar opinia unui cititor! Cititor plus inca ceva: admirator al Poeziei Dvs!
Cu respect,
Vasile D.
MULȚUMESC!!!
Nu știe nimeni câtă e răsplata,
Când ajunge la sfârșit de drum...
Trimiteți un comentariu