9 Iunie
2014
Și mâinile își aduc aminte de tine,
Binecuvântată fie memoria lor!
Ele niciodată la greu și la bine
În viața aceasta nu mă mai dor,
Zugrăvindu-ți frumusețea deplină,
Când îți mângâie gândul fecund,
La toate întrebările dinspre lumină
Cu mâinile-acestea eu îți răspund;
Mâinile-acestea își aduc aminte
De trupul tău logodit din fecioară,
Între ele aerul e tot mai fierbinte,
Aerul nostru cel dinspre vară.
Când mă rog ziua, noaptea sub stele,
Din poemul cel zilnic și viu,
Și mâinile își aduc aminte de ele,
De toate cuvintele pe care le scriu...
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu