15
Iulie 2014
„Nu
ești nimic, dacă nu ești de undeva”.
Thomas
Mann
M-am
întrebat și eu de unde vin,
Am
fost și sunt aici un strop divin
Ca
fiecare dintre cei de față,
Precum
plecații din această viață,
O
taină niciodată dezlegată
Cu
toată știința vremii adunată
Sub
steaua ce răsare și apune,
Minunea
de-a fi om e o Minune!
De
unde vin, din care zări anume,
Venirii
mele i-a fost dat un nume,
Când
mă strigă viața să-i răspund!
În
el eu niciodată nu m-ascund,
Îl
port cu mine ca pe-un sfânt odor,
Eu
știu că vin din suferința lor,
Din
Apusenii mei, cei trași pe roată,
Eu
vin mereu și nu plec niciodată!
Mă
mântui de tăcere când vă scriu
De
frații mei și parcă sunt mai viu,
Cuvintele
în mine dau năvală,
Ce
sfântă și statornică răscoală!
..............................................
De
unde vin m-am întrebat și eu
Cu
ochii rugători la Dumnezeu,
Să-mi
dea atâta timp cât îl pot duce
De
la leagăn, până lângă cruce...
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu