marți, iulie 08, 2014

Nu am să tac...

8 Iulie 2014

De-o vreme simt nevoia să mai tac,
Dar nici atunci n-o să le fiu pe plac
Acelora care împrejurul meu
Dau cu pietre înspre Dumnezeu!

Am tot spus în vers că nu se cade
Și orice piatră azvârlită cade
Și în căderea ei când nu se-așteaptă
Pe fiecare îl lovește-n soartă...

Ei, uite, cineva îmi spune-acum-
Să nu taci vreodată, nici postum!”
Porunca din aceste dragi cuvinte
Am auzit-o mult mai dinainte,

Pe vremea când scriam acolo-n Munți
Despre durerea celor drepți și mulți!
Și n-am tăcut, de-am șovăit vreodată
Să-mi fie gândul osândit pe roată!

Și-așa am pătimit și nu de-ajuns!
Ochii mei sunt limpeziți de plâns,
Nu am să tac, cuvântul nu-i al meu,
E pus în gura mea de Dumnezeu...


Niciun comentariu: