duminică, ianuarie 25, 2015

Plouă...


23 Ianuarie 2015

Plouă, a plecat zăpada
speriată sus pe creste,
din povestea vieții mele
nici nu știu câtă mai este,

încă tu să ai de grijă
focul meu să nu se stingă,
poate până dimineață
peste noi cu dor să ningă...

Să-ți citesc întreg poemul,
totdeauna cel nescris
și-așa treci desculță noaptea
luminându-mă în vis;

Primăvara mea cuminte
și devreme pe pământ,
mi-ai pus inima pe palme-
nu-i auzi oftatul sfânt?

Gândul meu se înfioară
ca un lan răscopt de grâu,
niciodată lângă tine
nu i-am pus vreodată frâu...

Plouă, tu de ce te bucuri,
ce amiezi îți trec prin minte,
de te uiți așa la mine
ca o flacără fierbinte?


Niciun comentariu: