joi, iulie 30, 2015

Sunt de la țară...


29 Iulie 2015

Sunt de la țară, nu de la oraș,
Și nu m-a născut mama mintenaș,
Nicicând credința nu mi-a fost ocultă,
La țară încă e răbdare multă!

Acolo, în icoane, mai plâng sfinții,
Eu nu puteam să îmi aleg părinții
Și nimeni pe pământ, să recunoască,
Nici locul unde-anume să mă nască!

Mi-s de la țară, Țara e în mine
Și dacă sunt, mă simt atât de bine
Cu toată veșnicia dintre doage
Și versul meu de-acolo mi se trage,

Precum se trag izvoarele din stânci,
Acolo am umblat copil pe brânci
Și tot pe brânci, când sufletul mi-e greu,
Urc pe Golgota pân' la Dumnezeu!

Azi casa mea și altele din jur
Îs tot mai mici și fără de contur
Și nu mi-e trist cuvântul când îl scriu,
Cel răstignit pe cruce, încă-i viu!

Sunt de la țară, nu e niciun bai,
Mă simt acolo ca Adam în rai
Și am credința spusă în cuvânt,
Nici nu-i în altă parte pe pământ...




Niciun comentariu: