marți, octombrie 06, 2015

Odă frumuseții...


5 Octombrie 2015
Frumusețe, frumusețe,
Nu e om să nu te-nvețe,
Eu știu bine cât mai vrei
Să te joci cu ochii mei,

Să te-ascunzi în zarea lor,
Ei de dor, tare mă dor,
Când lumina ta de-aproape
Mi se tulbură sub pleoape;

Frumusețe nu fi tristă,
Alta-n lume nu există
Și tu știi atât de bine,
M-am obișnuit cu tine,

Cum e-obișnuit izvorul
Când bea apă căpriorul,
Lasă-mi ochii amândoi
Să se culce între noi,

Când s-or deștepta din vis
În poemul meu promis,
Tu acolo să rămâi,
Frumusețe-căpătâi!

Cine ești, de unde vii
În tic-tacul inimii?
Pe pământ, în viața toată
Nu te-am întrebat vreodată,

Dar te-aud, te văd, te simt,
Frumusețe, nu te mint
Și de tine-o să mă mir
Câtă vreme mai respir,

Câtă vreme glasul meu
Laudă pe Dumnezeu,
Cel ce-a pus în ființa ta
Toată nemurirea mea!

Nicolae Nicoară-Horia

Niciun comentariu: